Despre

 ARTROMTUN 
Autor blog si videoclipuri: Marilena Tun 
 

 
CUCUTENI

CIVILIZATIE SI CULTURA

 
       Cucuteni, cea mai mica comuna din Judetul Iasi, este formata din patru sate, dar cel mai important este Cucuteni unde este si primaria.
Satul, asezat ca intro palnie, este inconjurat de dealuri. Exista un deal, dincolo de satul Baiceni, numit Dealul Cetatuia . De acolo au vazut lumina primele cioburi de vase pictate bine incorporate in piatra dealului.
Satenii din Cucuteni si Baiceni carau aceasta piatra pentru constructia de beciuri vrednice sa treaca prin timp, la asezarea temeliilor caselor sau a acareturilor. Carau satenii care pline cu piatra in care se vedeau cioburile de lut maiestru colorate. Batranii povestesc ca gemea dealul de ulcioare si vase cate avea in pantece. Taranii ciocneau coasta dealului in cautarea pietrei luand cu ea si comorile de lut despre a caror poveste nu stiau inca.
Basmul incepe in 1884,cand folcloristul Theodor Burada mergand sa vada biserica de la Cotnari construita de Stefan cel Mare si Sfant s-a intalnit pe drumul dintre Targu-Frumos si Harlau cu taranii carausi in ale caror care era piatra incrustata cu cioburi de vase de lut. Intrebandu-i pe tarani de unde provin aceste frumuseti si afland raspunsul isi intoarce carutele din drum si viziteaza pentru prima data asezarea. Impresionat de ceea ce a vazut povesteste prietenilor sai din Iasi si Bucuresti, profesorul Butureanu si profesorul Batculescu.
In 1886 cei doi profesori au poposit la poalele Dealului Cetatuia incepand sapaturile.
La al X-lea Congres de Istorie si Tracologie de la Paris,profesorul Butureanu a prezentat primele descoperiri stiintifice cu privire la antichitatile de la Baiceni-Cucuteni.
Profesorul german Hubert Schmidt impresionat de cele auzite,poposeste in 1892 in saracacioasa Moldova si in urma descoperirilor stabileste adevarul vital pentru istoria noastra romaneasca.
Astfel,asezarea de la Cucuteni devine cea mai veche asezare din Sud-Estul Europei.
Vechimea acestei asezari dateaza de peste 5000 de ani.Conform aprecierii istoricilor civilizatia Arisd-Cucuteni-Tripolie se intinde pe o suprafata de 350.000 ha din Transilvania de miazanoapte pana in Ucraina si a durat peste un mileniu(4600-3500iC).Desi au fost gasite 3500 de asezari,doar 50 au fost cercetate.
In 1976 au fost descoperite cele doua morminte de la Pietraria, primarul Mihai Tun primind ordin sa le conserve si in 1982 apare muzeul uncat de la Cucuteni, muzeu inaltat deasupra sitului arheologic.
Muzeul, o constructie de domeniul SF prin varful sau tuguiat este deasupra mormantului unui rege trac si a celei mai credincioase sotii a sa.Muzeul este construit pe "picioare" de piatra de la Baiceni,fara a se fi turnat cofraje . Vazut de jos, de la iesirea din sat,seamana cu un OZN. Pe "picioarele" de piatra este pus acoperisul rias si tuguiat legat cu tije solide de fier in interior. Ca si ceea ce adaposteste el reprezinta un unicat. Este asemanator cu mormintele geto-dacilor pana sa fie ocupati de romani. Cladirea adaposteste vase de lt decorate si pictate cu forme geometrice nice, idoli care pastra chipul femeii,pocale, coifuri,bratari aurite, ulcioare.
Muzeul a fost inaugurat in 1984,la 100 de ani de la primele descoperiri.
Primarul, Mihai Tun a facut pentru Cucuteni tot ce i-a stat  in putinta ca acest edifici sa fie cunoscut de intreaga Europa, asfaltand drumurile si dedicandu-se studiuli pentru a se prezenta cum se cuvine in fata oaspetilor veniti sa descopere istoria.
Tot dupa 100 de ani de la descoperirea arheologica satenii au incercat reluarea traditiei olaritului,construin doua cuptoare si aducand mesteri olari din Marginea pentru a invata arta olaritului,mestesug ce a incetat dupa Revolutie.El a fost reluat dupa ceva ani de artistul plastic Ionela Mihuleac. Ea a repus in valoare ceramica cucuteniana printr-un workshop destinat copiilor si tinerilor  aparand tabara anuuala de creatie pentru refacerea si reluarea vechilor traditii,organizand si o tabara de sculptura pe dealul spre Baiceni.
Sa nu uitam ca la Secaresti, sat al acestei comune s-a nascut marele chimist Petru Poni cel care a confirmat potentialul curativ al celor cinci izvoare termale de apa sulfuroasa si carbogazoasa din Baiceni. Peste ele ca si peste minunatul muzeu de la Cucuteni, din pacate se asterne praful.Bunicul meu,Gheorghe Tun s-a nascut in acest sat.Eu sunt foarte mandra ca ma trag din o zona cu o vechime de peste 5000 de ani.
 
   
 
 
 
 

Over one hundred years of research

* 1884 – during the autumn of that year, Theodor Burada, a folklorist
from Iasi, happened to be in the famous Cotnari grapevine region. There, he
found out that some workers in a quarry in Cucuteni, a neighbouring village,
kept finding painted pots and statuettes which they destroyed or sold.

* 1885, May- June – N. Beldiceanu and D. Butculescu started excavations
at the Cucuteni site

* 1886 – 1887 – N. Beldiceanu continued the excavations, taking prof.
Gr. C. Butureanu as a partner; new discoveries of ‘Cucuteni type’ at Radaseni

* 1888 – Gr. C. Butureanu has taken pover the research leadership at
Cucuteni

* 1893 – V. V. Hvoiko discovered and investigated the Tripolye site, in
Western Ukraine. Later on, the Cucuteni-Tripolye cultural complex would become
a whole composed of two related, yet somehow different cultures.

* 1898 – Gr. C. Butureanu finished the study Preistoria in Romania
(Prehistory in Romania) (the unpublished manuscript was lost during the first
World War), presenting a detailed account of the research from Cucuteni,
Radaseni and other sites from Moldavia; he was elected member of the Society of
Anthropology in Paris

* 1900 – at the 12th International Congress of Archaeology and
Prehistoric Archaeology, held in Paris, A. de Mortillet has presented the paper
Le néolithique en Roumanie et specialement sur la station de Cucuteni

* 1907 – 1913 – Fr. László undertook systematic, vast diggings at
Ariusd – ‘Tyiszk camp’, an archaeologival site signaled by B. Orbán, J. Teutsch
and I. Martian at the end of the 19th century, in South-East Transylvania.
 
Geographic
Setting : The Cucuteni culture extended from Romania
to the southeast of Transylvania to Moldavia,
in the Moldavian Republic
(Bessarabia), and in the Ukraine
up to the east of the Nipru.

Habitation : The dwellings, generally rectangular, were built at ground
level and were laid out in lines or in concentric circles, testifying to the
existence of pre-established construction plans. Some of these habitats,
particularly in the east of the region, seem to comprise several hundreds of
dwellings. These dwellings were built out of wood and a mixture of clay and
straw, and, very rarely, out of stone.

Material Means : Most characteristic of this culture is its ceramics,
probably fashioned with the aid of a primitive potter’s wheel, and painted in a
particular fashion. The decorations, at the beginning made up of incisions and
grooves, later became monochromic then two-tone or tricolor, black, white and
red. The lithic tools of bone and horn were rich and varied. In sculpture,
their anthropomorphic figures were richly decorated, first with linear
engravings and later painted motifs.

Female figures dominate.
Economics : The economy rests essentially agricultural. The importance
of hunting and the breeding of animals depend on the environmental conditions.

Fishing and gathering are equally in evidence.


 



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X